Author: henares

Asta e o primă încercare de bandă desenată șugubeață din 2022. Încă sunt mândru de ea.

Notă: Public aici un mic articol scris în anul 2022, căruia nu i-am găsit o platformă potrivită. Citindu-l acum cu ochi noi, îmi dau seama că ar fi cuvenite anumite adăugiri. Date fiind însă investiția de timp necesară și numărul mic de potențiali cititori, am decis să păstrez articolul în forma sa inițială.

Mulți dintre noi ne dorim să citim mai mult, sau pur și simplu să citim, doar că n-avem timp. Sau nu credem că avem. Oare cât se poate citi într-un an dacă nu ești deosebit de rapid(ă) și n-ai nici luxul de-a sta toată ziua tolănit(ă) în fotoliu cu un volum în brațe? Răspunsul la întrebarea aceasta depinde de trei lucruri: cât de repede citești, cât de lungă e cartea, și cât de mult timp citești.

Partea teoretică – despre viteza de citire

Un aspect care influențează viteza de citire este dacă persoana citește în limba sa nativă sau într-o limbă străină. Spre exemplu, într-un studiu din 2015 s-a descoperit că persoanele bilingve cu un nivel de competență lingvistică intermediar-avansat citesc, în medie, cu 17% mai lent în limba secundară decât în limba maternă. Așadar, dacă, român fiind, citești cărți în engleză, probabil vei citi puțin mai lent decât în română.

Multitasking-ul poate, la rândul său, să afecteze viteza de citire. Într-un studiu din 2010 s-a descoperit că studenții care trimiteau mesaje instant în timp ce citeau erau mai lenți decât cei care se concentrau doar pe citit – asta după ce s-a substras timpul petrecut scriind mesaje.

Un alt factor este dificultatea textului – fiindcă nu e tot una dacă citești Micul Prinț sau Critica rațiunii pure. Un mod de a estima complexitatea unui text este folosirea numărul mediu de litere pe care îl are un cuvânt drept criteriu. Spre exemplu, conform unui articol științific amplu publicat în 2019, textele de non-ficțiune din engleză au în medie 4.6 litere pe cuvânt, iar textele de ficțiune au în medie 4.2 litere pe cuvânt – ceea ce confirmă părerile predominante că non-ficțiunea tinde să fie mai dificilă decât ficțiunea.

Același articol a ajuns la concluzia că viteza medie de citire pentru cărțile de non-ficțiune e de 238 de cuvinte pe minut (cpm), dar poate varia între 175 si 300 cpm, în funcție de individ. Pentru ficțiune, s-a estimat o viteză medie de citire de 260 cpm, cu variații individuale între 200 și 320 cpm. Aceste estimări s-au făcut preponderent pe texte în limba engleză, motiv pentru care ele nu sunt neapărat reprezentative pentru alte limbi. O posibilă explicație pentru acest lucru este ipoteza proporționalității dintre „verbozitatea” unei limbi – faptul că diferite limbi au nevoie de un număr diferit de cuvinte pentru a expune același conținut – și viteza medie de citire. Astfel, chiar dacă numărul de cuvinte dintr-un capitol tradus din engleză în română nu este același, viteza cu care un cititor nativ parcurge capitolul ar trebui să fie similară.

Din moment ce în română tendința este de a se folosi un număr mai mare de cuvinte decât în engleză pentru a exprima aceeași idee, estimările menționate anterior pot fi considerate conservative. Spre exemplu, o traducere proprie a capitolului patru al cărții How to Lie with Statistics a rezultat într-un text cu aproape 9% mai lung în limba română decât în engleză. Dacă am lua acest scurt text de non-ficțiune ca etalon (o idee proastă de altfel), am putea concluziona că viteza medie de citire în română este cu aproape 9% mai mare decât în engleză, adică în jur de 258 cpm.

Partea practică

Lungimea textului poate varia foarte mult de la carte la carte, dar o carte de 300–400 de pagini are în jur de 100.000 de cuvinte, în funcție de așezarea în pagină. Tabelul de mai jos ilustrează câte cărți poți citi pe an în funcție de lungimea cărții și viteza cu care obișnuiești să citești. Cred că rezultatele sunt încurajatoare. Chiar dacă n-ai mai mult de 30 de minute pe zi, citești numai cărți lungi de vreo 200.000 de cuvinte (cum ar fi primul volum din Stăpânul Inelelor), și citești cu o viteză de doar 150 cpm, tot vei ajunge să citești 8 cărți pe an.

Pe parcursul experienței mele cu legătoria tradițională de carte, m-am lovit de multe ori de problema de a nu cunoaște termenul românesc pentru ceva ce citisem in engleză. Deși aproape toată literatura de specialitate este scrisă în limbi străine (engleză, franceză, germană, olandeză etc.), este util să cunoaștem și terminologia românească dacă vrem să comunicăm cu puținii legători și restauratori români rămași sau să cumpărăm materiale ori unelte de legătorie din România.

Acum ceva vreme am început să lucrez la un glosar englez-român. Vi-l pun la dispoziție aici, cu mențiunea că este foarte departe de a fi terminat și că nu pot garanta 100% pentru acuratețea informațiilor. Voi încerca să actualizez această pagină din când în când și nădăjduiesc că voi duce la bun sfârșit glosarul în cele din urmă.

Pentru documentare, am consultat cu precădere Manualul de restaurare a cărților vechi și a documentelor grafice de Florea Oprea și Bookbinding and the Conservation of Books : a Dictionary of Descriptive Terminology de Matt T. Roberts și Don Etherington.

[adhesive] adeziv, lipici

[burnisher] piatră de lustruit | [agate burnisher] lustruitor de agat

[backing] baterea falțului

[band nippers] clește de nervuri

[board shears] papșer, foarfecă mecanică

[bone glue] clei de oase

[bonefolder] fălțuitor, fălțuială 

[book cover] scoarță

[bookbinder] legător

[bookbinding] legătorie

[bookcloth] pânză de legătorie

[buckram bookcloth] pegamoid

[coated paper] hârtie cretată

[endband] capitalband

[uncoated paper] hârtie necretată

[endpaper] forzaț

[glue] lipici, adeziv | [glue brush] pensula pentru clei  

[foil: (gold) foil] foiță (de aur)

[guillotine] ghilotină

[paper] hârtie | [acid-free paper] hârtie neacidă, hârtie permanentă | [paper marbling] marmorarea hârtiei, ebru | [paper mill] fabrică de hârtie, moară de hârtie | [paper mould] formă de hârtie, formă de fabricare | [rag paper] hârtie de cârpe, hârtie de zdrențe

[parchment] pergament

[PVA glue] aracet, acetat de polivinil

[rounding] rotunjirea cotorului

[sewing frame] gherghef

[signature] fascicul

[textblock] bloc de carte, bloc de file

[type holder] casetă de poleit, casetă de tipar

[vegetable tanned leather, vegtan leather] piele tăbăcită vegetal

[watermark] filigran, marcă de apă, marcă de hârtie

[wheat paste] pastă de făină, pap

[fine bookbinding] legătorie de artă, legătorie de lux

[clothbound book] carte legată în pânză

[slipcase] toc

[board: bookbinding board, greyboard, chipboard] carton de legătorie, mucava

[leather] piele | [PU leather, polyuretane leather] piele sintetică, poliuretan | [bonded leather, reconstituted leather] piele regenerată | [vinyl leather, PVC leather, faux leather] imitație de piele, balacron | [alum tawed leather] piele tăbăcită cu alaun

[ribbon, bookmark] semn de carte, tres

[knife] cuțit | [bookbinder’s knife] cuțitul legătorului, cuțit de legătorie | [gilder’s knife, gilders knife, gilding knife, gold knife] cuțit pentru tăiat aur

[gilder’s pad, gilder’s cushion] pernă pentru tăiat aurul

[tape, sewing tape] panglică

[alkaline reserve, alkaline buffer] rezervă alcalină

[cotton linters] linters de bumbac

[awl] sulă

[turn-in] ainșlag

[textblock edges, book edges] șnit

[mull, crash, tarlatan] tifon apretat